Când ai în plan să construiești o clădire, fie ea cu scop rezidențial sau nu, trebuie să ții cont de câteva aspecte: bugetul, timpul necesar, echipa de construcții, terenul pe care va fi amplasată, proiectul și materialele de construcție necesare. Sunt multe lucruri pe care trebuie să le ai în vedere, ținând cont de faptul că investiția este una considerabilă și ți-ai dori să nu existe posibilitatea de a face intervenții în următorii ani, mai ales asupra structurii de rezistență.

O construcție bine realizată de la început, la care au luat parte constructori cu experiență care au respectat proiectul până la cel mai mic detaliu și folosind materiale de construcție de calitate, îți va permite să te bucuri de confort mulți ani.
Să facem un exercițiu de imaginație și să ne gândim că au fost luate toate autorizațiile și avizele necesare, există un proiect bine făcut și am ales și echipa de constructori care se va ocupa de edificarea casei. Rămâne să ne gândim ce material de construcții ni s-ar potrivi mai bine: BCA sau cărămidă?

Pentru a-ți face o imagine cât mai clară asupra acestor două tipuri de materiale de construcții, vom încerca să facem o paralelă între ele cât mai obiectivă astfel încât să îți ușurăm procesul de decizie.

Citește și despre: Cum întreții corect cărămida decorativă de interior și exterior

BCA vs cărămidă. Scurt istoric și metode de obținere

BCA-ul este un material inventat în anul 1920 de către un arhitect și inventator suedez, pe numele lui Johan Axel Eriksson. Acesta a reușit să obțină, cu ajutorul unor materiale de bază precum nisip, apă, ciment, var și ghips, la care se adaugă un agent de expandare, o alternativă pentru cărămidă. Exact acest ultim element este cel care îi conferă structura aerată și poroasă. Pasta obținută urmează să fie supusă unui tratament termic la presiune și temperaturi ridicate, într-o autoclavă. De aici având și denumirea de Beton Celular Autoclavizat.

De abia în anul 1929, după câțiva ani de cercetări și perfecționări, blocurile de BCA au intrat într-un program de fabricație și vânzare devenind rapid un produs foarte căutat. Prima fabrică de producție la nivel industrial a fost înființată în anul 1940.
Spre deosebire de BCA, cărămida se poate lăuda cu un trecut bogat, aceasta fiind folosită chiar de mii de ani, când oamenii au descoperit că își pot construi case confortabile cu ajutorul argilei.

Și procesul de fabricație este unul diferit între cele două materiale, cărămida fiind realizată dintr-un amestec de apă, argilă și nisip. Inițial, cărămida era realizată manual, însă nu se putea bucura de o rezistență foarte mare, fiind folosită mai ales la casele mici, cu un singur nivel.

Astăzi, procesul de realizare al cărămizilor este unul automatizat. După extragerea argilei, aceasta se amestecă cu nisip și apă și se realizează o pastă ce urmează a fi pusă în matrițe și presată cu ajutorul unui aparat special. Pentru a avea o plasticitate bună și pentru a-i crește rezistența, pot fi adăugate și alte materiale. Blocul fasonat este tăiat pentru ca fiecare cărămidă să aibă dimensiunea potrivită. Urmează uscarea cărămizilor, după care se trece la ultimul pas și anume arderea lor în cuptoare speciale, industriale, la temperaturi de aproximativ 900°C.

Citește și despre: Tencuiește ca un profesionist respectând etapele necesare unei execuții corecte

BCA vs cărămidă. Tipuri de BCA, tipuri de cărămidă

BCA-ul se regăsește sub diverse forme, de la blocuri BCA, la planșeu, panouri, buiandrugi și nu numai. BCA-ul se găsește într-o singură culoare, cărămida însă se regăsește într-o varietate de forme, culori și dimensiuni, astfel încât aceasta să poată fi lăsată și fără tencuială iar anumite modele pot fi folosite și ca pardoseală ceramică.

Cărămida vine într-o gamă mult mai variată ca forme și dimensiuni. Astfel, există cărămida zidărie, care poate fi plină sau cu goluri, populară pentru mulți și sub denumirea de cărămidă Porotherm. Cărămida aparentă este foarte practică și ușor de folosit pentru placarea fațadelor, a stâlpilor, a pereților interiori și exteriori și chiar a cuptoarelor și grătarelor exterioare.
BCA-ul nu este folosit niciodată fără tencuială deoarece acesta are o porozitate ridicată și va atrage umezeala, se macină în timp, în schimb cărămida poate fi lăsată ca atare, iar proprietățile acesteia nu se schimbă.

BCA vs cărămidă. Caracteristici

Dacă tot am adus în discuție ideea de avantaje și caracteristici deosebite ale BCA-ului și cărămizii, mai jos facem o trecere în revistă a acestora.

Caracteristici BCA:

Sursa foto: Freepik.com

• BCA-ul are o greutate redusă datorită golurilor de aer de la interior.
• este ușor de transportat datorită greutății reduse și a dimensiunilor generoase.
• este ușor de montat de către specialiști, favorizând economisirea timpului.
• nu necesită termoizolație suplimentară, mai ales dacă vorbim despre un perete gros de 30 cm.
• este ușor de tăiat și redimensionat direct pe șantier cu unelte obișnuite precum fierăstrău sau circular. Însă tocmai pentru că vine în blocuri cu dimensiuni mai mari pot avea loc pierderi semnificative de materiale.
• este un produs ignifug, rezistent până la 4 ore în caz de incendiu.
• cantitatea de BCA rămasă după construcție se poate recicla, acesta fiind un produs ce nu afectează mediul înconjurător.
• are o densitate cuprinsă între 300 și 650 Kg/m³ și o rezistență la compresiune între 2 și 5.5. N/mm².
• se poate folosi cu succes atât la ridicarea pereților interiori cât și exteriori, la planșee, buiandrugi și nu numai.
• deși se folosește doar împreună cu un mortar special pentru BCA, se aplică o cantitate mică și un strat subțire de mortar pentru realizarea zidăriei BCA.
• pentru rezistența construcției, realizarea stâlpilor din beton armat este obligatorie.

Caracteristici cărămidă zidărie

Sursa foto: Freepik.com

• cărămida zidărie este un material ce are o rezistență ridicată, contribuind semnificativ la întărirea structurii de rezistență, riscurile la care este supusă odată cu trecerea anilor fiind foarte mici.
• cărămida zidărie se prezintă foarte bine în timp, păstrându-și caracteristicile inițiale mulți ani.
• prezintă rezistență ridicată în caz de cutremur, acest lucru fiind esențial mai ales în anumite zone din țara noastră unde gradul de seismicitate este unul mai ridicat.
• este un produs ecologic, prietenos cu mediul dar și cu sănătatea celor ce vor locui sau lucra în spațiul respectiv.
• cărămida asigură o termoizolație bună.
• se găsește într-o varietate de forme și dimensiuni, cărămidă plină sau cărămidă cu goluri/cărămidă Porotherm.
• cărămida cu goluri oferă o izolație termică și fonică foarte bună.
• cărămida Porotherm este ușor de folosit și spornică datorită faptului că are dimensiuni mai generoase față de cărămida plină.
• cărămida zidărie se folosește atât pentru locuințe, blocuri de locuințe, depozite și imobile mai mici și mai mari.
• oferă o stabilitate mult mai mare decât BCA-ul.
• spre deosebire de BCA care trebuie tencuit, cărămida nu impune acest lucru, ea putând fii lăsată ca atare pentru un aspect deosebit.

Citește și despre: Câți metri pătrați are un metru cub de cărămidă?

În concluzie, fiecare material de construcție prezintă atât avantaje cât și dezavantaje însă cel mai important lucru este ca acesta să fie compatibil cu proiectul, bugetul și nevoile tale. La TehnoConstruct.ro te așteptăm cu o gamă vastă de materiale de construcție și pentru amenajări interioare dar și unelte de zidărie și altele necesare pe șantier. Nu ezita să iei legătura cu unul dintre consilierii noștri de vânzări!